TATAR.RO - DILDE, FIKIRDE, IŞTE BIRLIK

MEHMET ABLAY NECATI

Mehmet Ablay Necati (28 aprilie 1923 – 7 iunie 1999) face parte din pleiada de cercetatori si teoreticieni ai culturii orientale,studiile sale ocupând un loc de prestigiu în panteonul culturii românesti.Cele opt limbi pe care le stapânea i-au deschis calea catre tot atâtea lumi,oferindu-i posibilitatea sa aseze pe locul binemeritat istoria neamului caruia îi apartinea - tatarii.

Este poate singurul cercetator român care a încercat sa redea circuitului istoric framântata si nu îndeajuns cunoscuta ,dar aprig comentata evolutie a mongolo-tatarilor¹ .Tot el este autorul primei monografii despre o alta semintie – nu mai putin controversata în Europa – Arabii². – a caror cunoastere azi este imperios necesara.

Meritul incontestabil al ambelor lucrari este ca prezinta – pe de o parte – cititorului român un univers social , istoric , cultural , religios prea putin cunoscut , pe de alta parte , ofera posibilitatea coetnicilor sai din România sa-si cunoasca radacinile , fara de care nu are cum sa înfloreasca nobilul sentiment de mândrie al apartenentei la neam.

Mehmet Ablay s-a nascut în comuna Osmancea în familia lui Iusuf si Zeinep Ablai, familie numerosa cu sase copii , Mehmet fiind mezinul – ramas orfan de tata la numai 7 ani.

Bunicul patern , Celebi Ablai , emigrant din Crimeea are patru baieti si doua fete ; unul din unchii sai – Ismail – plecat în tinerete la studii în Turcia(1920) va avea o influenta definitorie asupra formarii intelectuale a mezinului Mehmet. Unchiul sau – Ismail Hakki Pasa – personalitate puternica , ajunge Prim Procuror General în vremea lui Kemal Atatürk,întemeietorul Turciei moderne . Marturie a deosebitei aprecieri de care s-a bucurat acest unchi al lui Mehmet este consemnarea meritelor sale în documentele Muzeului Atatürk din Ankara.

Acest unchi ,în 1932,vine în România sa-si viziteze rudele si îi ajuta sa cumpere pamânt si case,iar pentru mezinul familiei,Mehmet Ablay,nepotul lui, apreciindu-i stradania la învatatura, depune la banca o suma însemnata de bani( bani pe care nu a mai reusit sa-i utilizeze,intervenind stabilizarea monetara din primii ani ai comunismului în România).

Vizita Unchiului Ismail Hakki Pasa a constituit un moment de cotitura în viata copilului Mehmet Ablay,dotat cu o ‘inteligenta sclipitoare’ dupa cum a afirmat si unchiul sau.

Este de mentionat si faptul ca în scoala primara,la îndemnul lui Mecid Appaz Devlet –un adevarat mecena-vine din Turcia un dascal renumit – Sirki Hoca(se citeste Sirchi Hogea) pentru a-i învata pe copiii din Osmancea,Coranul si preceptele religiei musulmane.Copil înzestrat,sârguincios si istet în acelasi timp,Mehmet Ablay,la numai 8 ani, recita din minaretul geamiei,chemarea la rugaciune a satenilor –Ezan.

Dupa patru clase primare în comuna Osmancea,mama si fratii mai mari se hotarasc sa-l trimita si pe el la Seminarul Musulman din Medgidia,jud.Constanta.

În primul an a obtinut premiul I,iar în al doilea an,desi a fost propus tot pentru premiul I, acesta i se atribuie unui alt copil,tot Ablay,printr-o coincidenta de nume,fara a avea vreo legatura de rudenie,dar ai carui parinti erau bogati si faceau parte din comitetul de parinti.

Lui Mehmet Ablay,orfan de tata,i se atribuie premiul II.Pentru aceasta nedreptate se revolta toti elevii din scoala pâna la clasele a VIII-a si îi sugereaza sa nu se urce pe scena pentru a primi premiul.De atunci el refuza sa mai continue studiile la Seminar si ramâne acasa sa-si ajute fratii la munca câmpului.

La propunerea lui Selim Abdulachim ,primul licentiat în drept de nationalitate tatara ,cu functie în administratia româna,dornic sa promoveze copiii talentati si sârguinciosi ai etniei,îl aduce pe Mehmet Ablay la Bucuresti si-l înscrie la Liceul ‘Gheorghe Sincai’, dupa cateva saptamâni bune de la începerea anului scolar.Copil sârguincios,Mehmet Ablay îsi ajunge repede din urma colegii si la finele anului scolar este premiat.

Toti anii de liceu este bursier si locuieste la internat pâna în 1940,când legionarii îi suspenda bursa si-l dau afara din internat.Urmeaza ani grei,în care trebuie sa-si câstige existenta si banii necesari pentru a termina liceul.Îsi da bacalaureatul în 1943 cu rezultate foarte bune(media 9.22 – fiind al doilea absolvent al liceului).

În timpul studiilor nu a facut parte din nici o organizatie politica de tineret,dar cu entuziasmul vârstei de 18 ani,era cât pe ce sa se înroleze voluntar ,la îndemnul organizatiei regretatului Necip H.Fazil si sa plece sa-i elibereze pe turcii si tatarii din Rusia,eveniment considerat posibil la izbucnirea razboiului în 1941.Curând însa si-a dat seama de zadarnicia acestui gest,mai ales din informatiile primite de la prizonierii uzbeci si cazahi deportati în Dobrogea.Momentul ,însa, avea sa-i provoace mari neplaceri si toata viata a fost urmarit de organele de Securitate,ca fiind un element periculos.

Da admitere la Facultatea de Medicina din Bucuresti,unde este admis printre primii din cei aproape 3000 de candidati.Decanul facultatii îl ia cu el în laboratorul de chimie,deoarece este singurul candidat care a obtinut nota 10 la chimie. Dupa aproape 3 ani de studii la Medicina,primul ministru Papacostea îi propune sa treaca la Facultatea de Litere si Filozofie,în vederea formarii lui ca specialist în diplomatie pentru Orientul Mijlociu.

Tânarul Mehmet Ablay nu banuia care era ratiunea mutarii lui la alta facultate.El nu a vazut atunci decât avantajul material pe care i-l ofereau:bursa republicana.Mult mai târziu avea sa constate ca intentiile îndrumatorilor lui erau sa-l trimita în tari straine cu scop diplomatic camuflat.

El va refuza de fiecare data orice încercare de a fi folosit în acest scop,nebanuind ca de fapt îsi va distruge cariera pentru care s-a pregatit.

Profeseaza ca pedagog si profesor la liceul “Gheorghe Sincai” în timpul studentiei,iar dupa terminarea facultatii,fiind apreciat de profesorii lui Andrei Otetea,Emil Condurachi si altii,este oprit asistent la Facultatea de Litere si Filozofie,specialitatea Istorie,din Bucuresti.

Lucrurile se complica,este acuzat ca a promovat în functie profesori din familiile de chiaburi,si în 1951 este dat afara din Partid odata cu masivele epurari.Este considerat incompatibil cu învatamântul superior si este nevoit sa paraseasca postul.

În 1951 se casatoreste cu Ülfet Devlet,învatatoare la Osmancea.Dupa nasterea fiului, Emin, familia Ablay se zbate în nevoi ca marea majoritate a oamenilor cinstiti din România acelor timpuri.Desi licentiat,cunoscator a 8 limbi straine,mai marii zilei,care îl considerau ostil regimului comunist,îi refuza un loc de munca potrivit pregatirii sale intelectuale.Astfel ca este nevoit sa se angajeze ca simplu muncitor la întreprinderea bucuresteana Electrotehnica.

Pentru a face fata cheltuielilor modeste ale familiei,Mehmet Ablay mediteaza copii la matematica,româna,franceza,fizica,chimie etc. ore istovitoare dupa cele efectuate la locul de munca.Dar nu toate meditatiile erau platite în bani, deoarece el ajuta multi copii nevoiasi,orfani,ca si el,sa faca fata marilor probleme pe care învatamântul din capitala le ridica copiilor tatari din Dobrogea.

Dupa 35 de ani de munca se pensioneazade la uzinele Electrotehnica unde în toti anii s-a bucurat de aprecierea colegilor si superiorilor sai.Acestia vazând capacitatea intelectuala a lui Mehmet Ablay,i-au creat conditii de munca corespunzatoare utilizând cunostiintele lui vaste din diferite domenii.În toata aceasta perioada el nu si-a întrerupt studiile ,frecventând asiduu,în special Biblioteca Academiei,studiind documente vechi.Îsi ,încet,pasiunea de cunoastere a istoriei tatarilor,turcilor,arabilor,consacrându-si tot timpul liber scrierii unor lucrari care aveau sa vada lumina tiparului foarte târziu cu mari greutati si obstacole.

Operele scrise si publicate,aduse la cunostinta publica prin editare:

1. Okima Kitabi IV sinif usun Ed.Didactica si Pedagogica – Bucuresti,1958
2. Arabii.De la Mecca la Cordoba Ed.Stiintifica – Bucuresti,1968
3. Boztorgay –folklor toplami -coautor Ed.Kriterion – Bucuresti,1980
4. Din Istoria Tatarilor.De la Ginghis Han la Gorbaciov Ed.Kriterion – Bucuresti,1997
5. Mic Divan Occidental Oriental – nepublicata - selectiuni din lirica universala,traduceri

A participat,nu fara eforturi si privatiuni,si la câteva(4-5) congrese internationale din Turcia,a publicat în tara în publicatiile Academiei Române o serie de cercetari.

Dupa 1989 a fost invitat la numeroase manifestari stiintifice din Turcia si România unde s-a prezentat cu roadele cercetarilor sale de peste 40 de ani,din care enumeram:

1. ’Eski Mogollarin Anonim Gizli Tarihinde’ bulunan Türk adlari ve bunlarin tarihi önemleri Türk Tarih Kurumu Basinevi – Ankara,1991
2. Un Parsemeur des Ideés de la Revolution Française a l’Extrème Nord de l’Empire Ottoman,a la Veille du Tanzimat:Jean Alexandre Vaillant - Türk Tarih Kurumu Basinevi – Ankara,1994
3. Lansari la Târgul International de Carte :Mehmet Ablay – “Din Istoria Tatarilor” ; Mehmet Niyazi – “Sagis”(limba tatara)
4. colaboreza activ la Sectia de Stiinte Istorice si Filozofie din RP România si se numara printre redactorii revistei “Studia et Acta Orientalia”
5. Denumirea de “Tatar” în Istoriografia Universala în “Originea Tatarilor.Lucrarile Simpozionului International 1997,Constanta” – Ed.Kriterion,1999
6. Mevlâna ve Göethe:Panteizmin Iki Büyük Temsilcisi- Mevlâna and Göethe:Two Great Representatives of the Pantheism – 1987,Konya,Türkiye
7. Cagatay Türklerin Folklor Zenginligi ve Önemi – Edebiyat Fakültesi Basinevi,Istanbul,1985