TATAR.RO - DILDE, FIKIRDE, IŞTE BIRLIK

BEKIR ÇOBANZADE

(1893 - 1937)

       Poet naţional al tătarilor şi personalitate ştiinţifică respectată a Republicii Azerbaidjan, prof.univ.dr.Bekir Çobanzade s-a născut la 15 mai 1893,  în localitatea Karasubazar din Crimea, într-o familie foarte săracă. Dovedind de mic copil o capacitate intelectuală deosebită şi o putere de muncă extraordinară (memorase în întregime Coranul şi poemele marilor poeţi orientali Saadi, Hafîz, Fuzuli ş.a.), Bekir a atras atenţia marilor învăţaţi tătari ai vremii, Ismail Bey Gasprinski şi Hasan Sabri Ayvazov, care au reuşit să îl trimită la Istanbul, în 1909, pentru a-şi continua studiile. In 1915, Bekir Çobanzade a absolvit cu diplomă de excelenţă  liceul imperial "Sultani" din Istanbul. Pe lângă rusă şi turca-osmană, el stăpânea şi limbile franceză, persană şi arabă, pe care le învăţase frecventând în acelaşi timp şi cursurile Universităţii din Istanbul. Avea o uşurinţă uimitoare în însuşirea limbilor străine, ceea ce explică şi mulţimea limbilor străine pe care le vorbea. La recomandarea conducerii liceului "Sultani" şi cu ajutorul material al unor tătari avuţi, Bekir Çobanzade s-a înscris, în 1916, la Universitatea din Budapesta, unde şi-a luat şi doctoratul în filologie, sub îndrumarea renumitului turcolog Gyula Nemeth, cu o teză privind armonia vocalică din "Codex Cumanicus". Pe lângă studiile de specialitate, perioada budapestană a marcat şi consacrarea sa ca poet. In 1920, Bekir Çobanzade şi-a continuat un timp studiile în Elveţia, după care s-a întors în Crimea, fiind entuziasmat de revoluţia bolşevică, pe care într-o poezie a sa, din 1919, o numea "nunta orfanilor".

          Deşi înecată în sânge, mişcarea tătară de eliberare naţională nu fusese încă lichidată. Liderii intelectuali, ca Sabri Ayvazov, Ahmed Özenbaşlı, Şevki Bektöre, Temurcan Odabaş ş.a. continuau să susţină ideea unui stat crimean tătar independent şi democratic. Bekir Çobanzade s-a alăturat acestora, devenind în scurt timp unul dintre oamenii de seamă ai tânărului stat sovietic (autonom) crimean. In 1922, B.Çobanzade era profesor şi curând a devenit rector al Universităţii din Simferopol (Akmesçit), unde a predat  cursul "Gramatica comparată a limbilor turcice". In acelaşi timp,  B.Çobanzade publica poezii în limba tătară şi desfăşura  o amplă activitate de cercetare ştiinţifică şi de popularizare a problematicii curente a limbilor turcice, prea puţin studiate până atunci. Numele său era cunoscut în mediile academice şi literare. De fapt, în acea vreme, Bekir Çobanzade  se afirmase deja ca cel mai bun specialist în filologia turcică din întregul spatiu turco-sovietic şi nu numai.

           In 1924, B.Çobanzade a fost invitat la noua Universitate de Stat din Baku (fondată în 1919), pentru a forma specialişti şi de a conduce comisia însărcinată cu elaborarea noului alfabet latin al limbii azerbaidjene. Având în vedere şi condiţiile politice din Crimea, în toamna aceluiaşi an, B.Çobanzade s-a transferat la Baku, unde a lucrat până la sfârşitul atât de tragic şi de nedrept al vieţii sale.

           De remarcat este faptul că, Bekir Çobanzade s-a gândit la un alfabet unic al tuturor limbilor turcice; el a şi militat efectiv pentru realizarea acestui proiect. Marele lingvist era convins de faptul că, un  alfabet  latin comun avea să ducă nu numai la unitatea tuturor popoarelor şi populaţiilor turcofone (numite de el "popoarele turco-tătare"), dar şi la apropierea lor de valorile civilizaţiei europene. Mai târziu, B.Çobanzade avea să plătească însă foarte scump pentru aceste idei.

          Noul alfabet latin al "limbilor turco-tătare" elaborat de către B.Çobanzade a fost analizat şi, apoi, aprobat (cu  101 voturi pentru, 7 contra şi 9 abţineri) în cadrul larg şi elevat al primului Congres Internaţional de Turcologie, care s-a desfăşurat la Baku, în februarie-martie 1926. Era prima întrunire ştiinţifică de acest gen din lume; iar iniţiatorul şi organizatorul acestui Congres era tot Bekir Çobanzade. La această importantă reuniune ştiinţifică a participat, din Turcia, şi profesorul Mehmed F.Köprülü (mai târziu, ministru de externe), care era unul dintre apropiaţii lui Kemal Atatürk. Alfabetul turc introdus de Atatürk în Turcia, doi ani mai târziu, în 1928, era identic cu alfabetul acceptat la Baku, în 1926. Oamenii de ştiinţă azerbaidjeni sunt convinşi de faptul că, în realitate, alfabetul actual din Turcia este opera lui Bekir Çobanzade şi a comisiei condusă de el. De altminteri, litera "ş" din acest alfabet a fost împrumutat din alfabetul românesc, pe care B.Çobanzade trebuie să-l fi cunoscut atunci când s-a aflat la Budapesta.

        Imediat după înfiinţarea, în 1932, a Filialei din Azerbaidjan a Academiei de Ştiinţe a URSS, Bekir Çobanzade a fost ales membru titular al acestui înalt for ştiinţific. El nu s-a limitat numai la activitatea ştiinţifică şi didactică din Azerbaidjan, făcând în acelaşi timp cercetări şi sustinând cursuri universitare atât în Rusia, cât şi în republicile sovietice central-asiatice. Specialiştii azerbaidjeni îl consideră pe Bekir Çobanzade drept fondatorul lingvisticii turce moderne, iar lucrarea sa, din 1924, intitulată "Introducere în lingvistica turco-tătară" este apreciat ca "manifestul lingvisticii azerbaidjene". Până la dispariţia sa, în 1937, la 44 ani, Bekir Çobanzade a publicat 15 cărţi, dintre care unele sunt lucrări fundamentale, şi peste 100 de studii ştiinţifice în domeniul turcologiei, la care se adaugă şi opera sa literară şi publicistică. Poeziile sale erau populare şi printre tătarii din Dobrogea. Cînd eram copil, tatăl meu mă învăţase câteva poezii ale lui Bekir Çobanzade, deşi numele şi opera sa erau interzise în acea vreme în statele comuniste.

         Activitatea sa ştiinţifică deosebit de prodigioasă în lingvistica şi literatura turco-tătară a iscat însă şi reacţii, uneori chiar violente, de invidie şi contestare, care au mers până la delaţiuni. In noaptea de 28-29 ianuarie 1937, Bekir Çobanzade a fost arestat de către organele de securitate staliniste (NKVD) pe când se afla într-un sanatoriu din Crimea. Manuscrisele i-au fost confiscate şi apoi distruse, între care şi lucrări aproape terminate, cum era cea privind "Limba poemului Dede Qorqud".  Marele savant a fost acuzat... de pregătirea unei rebeliuni armate pentru înfiinţarea unui stat independent turco-tătar. A fost condamnat la moarte şi executat, la 13  octombrie 1937. Soţia sa, Ruhiye Ghiray, a fost întemniţată timp de opt ani. A fost reabilitat oficial în 1957.

         Sângeroasele represiuni staliniste din 1936-1938 au avut ca obiectiv principal lichidarea elitei intelectuale, mai ales a popoarelor neslave, în primul rând a popoarelor turco-musulmane. Bekir Çobanzade devenise deosebit de valoros pentru lumea turco-tătară din imperiul sovietic, ceea ce regimul de teroare al lui Stalin socotea însă un adevărat pericol.

        Apreciind însemnătatea contribuţiei ştiinţifice a lui Bekir Çobanzade la dezvoltarea turcologiei, în general, şi la progresul lingvisticii azerbaidjene, în special, conducerea Republicii Azerbaidjan independente a luat o serie de măsuri pentru cinstirea memoriei marelui om de ştiinţă, între care şi acordarea numelui său uneia dintre arterele principale ale capitalei Baku

Prof.univ.dr.Tasin Gemil

Directorul

Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice

Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca

Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă şi Cultură Turco-Tătari din România